Erezia Protestanta si Neoprotestanta “Sola Scriptura”
Adio doar Sola Scriptura!
Despre Sfanta Predanie=Traditie . Argumente
Biblice….Adio doar Sola Scriptura!
Traditia se numeste invatatura predate prin viu
grai,. Traditiile sant de doua feluri si anume:bune si
rele.1Cor.15,33.Ef.5,4-7. Cele rele sant de la cel rau; Ioan 8,44., iar cele
bune,dela Dumnezeu. Luc.18,19.Ps.32(33),4-5.https://www.youtube.com/watch?v=zkIIMq98JUU
Toate revelatiile dumnezeiesti se vad lamurit de la facerea lumii, cand te uiti cu luare aminte la lucrarile facute de El. . Iov 38,1-41;39,1-30.Ps.103(104),1-32.Rom.1,19-20. Domnul Dumnezeu a sadit in om Duhul cel Sfant, prin care ii descopera totdeauna voia Sa. Asa se explica faptul ca vedem pe Cain sip e Abel aducand jerfa lui Dumnezeu, ca multumire, desi nu li se daduse porunca scrisa cu privire la aceasta. Fac.4,3-5. Enoh a cunoscut bine voia Domnului fara cuvant scris(scriptura). Fac.5,22-24. Noe asemenea, a umblat cu Dumnezeu si I s-a descoperit sfarsitul lumii fara ca sa mearga cu biblia sub brat caci nici nu era scriptura scrisa pe atunci. . Fac.6,1-22. Multe invataturi, primate de la Dumnezeu, s-au pastrat prin viu grai, din neam in neam. Fac.17,7-13;18,17-19.
Pe vremea patriarhilor nu se scrisese nimic, ci abia dupa eliberarea poporului evreu din robia Egiptului, Moise a primit ordin sa scrie. Exod.24,4-7.Deut.31,9.Apoi au urmat profetii, care primeau prin revelatie si apoi scriau Ier.30,2;36,227-28. Cand a venit Domnul Iisu Hristos a propovaduit prin viu grai;El nu a scris . Mat.4,17.Ioan 12,49. Sfintilor Apostoli le-a poruncit sa propovaduiasca . Mat.10,7;28,20. Domnul Iisus Hristos nu a dat toata invatatura amanuntit,dar a comunicat-o in urma,prin Duhul Sfant. Ioan 16,12-15. Sfintii Apostoli au primit prin Duhul Sfant multe taine si porunci. Fapte 1,1-3;15,1,28. Ei nu le-au scris toate, dar invatau prin viu grai,amanuntit. Ioan 20,30-31;21,25.2Ioan12;3Ioan 13-14. Sfantul ap.Pavel a invatat prin viu grai 3 ani, noapte si zi, cu multe lacrimi, dar a scris efesenilor numai 6 capitole ;tot asa galatenilor, aducandu-le aminte de invataturile ce le daduse. Fapte 20,17-31, Ef.1,15-16;3,1-3.Gal.1,6-12. A mai scris si corintenilor, in care le aducea laude ca tin invataturile(predaniile) intocmai, si le spunea ca vine la ei spre a randui toate.1 Cor.11,2,34. Sf.ap.au poruncit crestinilor sa implineasca tot ceea ce au invatat si au vazut la ei, fie prin viu grai, fie prin scris. Filip.4,9.2Tes.2,15;3,6. <>
2Tim.1,13;2,2. Multi au scris in numele Sf.Ap., (apocrife) ca sa insele pe
crestini, dar invataturile lor au fost combatute de sfinti parinti ai B.O.C.2Tes.2,2-5.
Sf.Ap.Ioan le scrie crestinilor san u primeasca alta invatatura, pt. ca unii cauta sa-I rataceasca.1Ioan 2,24-26. Multe scrisori(epistole) s-au pierdut si de aceea este de trebuinta predania(traditia), ca san u lasam ceva neamplinit.1Cor.5,9.3Ioan9.Col.4,16. Deci , multe se pastreaza in Biserica, mai ales prin practica, nescrise. 1Cor.16,1-2. 1Tim.6,20-21. Din toate dovezile citate pana acum reiese lamurit ca insasi Biblia ne oblige sa tinem cu sfintenie toata invatatura-predania Bisericii, fie scrisa, fie nescrisa(in biblie).Iuda 1,3. Rom.16,17-18.
Deci san u ne miram cand citim in Biblie, darn u gasim explicatii pe larg, deoarece Insusi Domnul Iisus Hristos a lamurit ca a adus numai samanta, nu insusi copacul cu ramurile, frunzele si florile lui. Mat.13,31-32.
Domnul Iisus Hristos a fagaduit ca nu va fi lipsita Biserica de apostoli(invatatori,povatuitori) care sa invete pana la sfarsitul veacurilor. Cine nu asculta de Biserica sa-l socotim pagan si vames. Mat.28,20;18,17…. Va asezati la picioarele ereticilor de pastori aparuti la 1900 toamna participand la casele lor de adunatura si nu La Biserica lui Hristos pastratoare a adevarului.1 Timotei Cap.3 vs.15 si 16; v.15. Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului.
16. Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă. Aceasta fratilor este B.O.! V-a dat ratiune Bunul Dumnezeu dar o folositi prost si in slujba celui rau. Cat despre spalarea creierelor, este la ea acasa la secte...iar voi cu voie si fara voie deveniti manipulatori relationari...Ratiune are si dracu si este mai ascutita decat a noastra ca este duh dar la ce folos.....Voi credeti ca facerea lumii si biblia a fost dupa Luther sec.XV , de numai tineti cont de nimeni si nimic si ca Biblia atunci a aparut cazand din cer ? Va inselati!Aici in Biserica este mantuirea si nu in afara ei prin razvratire si pseudo-adevaruri propovaduite de pseudo-hristosi unde esteinselare-erezie-ratacire ci Adevarul este in Ortodoxie caci cap B.O. este Hristos Dumnezeu iar ea Biserica este mireasa LUI.http://www.trilulilu.ro/video-film/icoanele-au-existat-in-biserica-crestina-inca-din
• Evanghelia după Ioan Alt temei scripturistic pt. Sf.Predanie si continuitatea revelatiei prin Sfinti in Sf.Biserica pri Sf.Duh.
[ Cap. 16 ] , 12 Încă multe am a vă spune, dar nu le puteţi purta acum.
1Co 3:1 Evr 5:11
13 Dar când va veni Acela, Duhul Adevărului, El vă va călăuzi întru tot adevărul c; că nu de la Sine va grăi, ci cele ce va auzi va grăi şi pe cele viitoare vi le va vesti.
14 Acela Mă va slăvi, pentru că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.
Duhul Sfânt nu conduce la sau un adevăr exterior, ci în interiorul adevărului deja revelat prin Iisus Hristos. Revelaţia însă e incompletă, din cauza neputinţei omeneşti de „a purta“ adevărul divin în întregime şi dintr'odată; ea se va desăvârşi treptat şi în timp, prin lucrarea Sfântului Duh în Biserică. Text fundamental pentru instituirea Sfintei Tradiţii (Sinoade Ecumenice, opera Sfinţilor Părinţi).Interpretarea Scripturii este o activitate pe care trebuie sa o facem cu grija si mai ales cu umilinta. Apostolul Petru ne avertizeaza cu privire la interpretarile usuratice ale Scripturii:
.. cum v-a scris si prea iubitul nostru frate Pavel, dupa întelepciunea data lui, ca si în toate epistolele lui, când vorbeste despre lucrurile acestea. În ele Sunt unele lucruri grele de înteles pe care cei nestiutori si nestatornici le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. (2 Petru 3:15, 16)Ioan cap.21,25Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s'ar fi scris una câte una, socotesc că lumea aceasta n'ar cuprinde cărţile ce s'ar fi scris. Amin.
In 20:30.....În concluzie, trebuie menţionat din nou că Biblia contrazice principiul Sola Scriptura, vădindu-l a fi o învăţătură falsă:„Aceasta ştiind mai dinainte că nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia” (II Petru 1, 20).În 2 Tesaloniceni 2: 15, citim,
15 Astfel că, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră h.Despre tradiţia orală şi scrisă a Bisericii vezi nota de la 1 Co 11, 2.1 Fiţi următori ai mei, aşa cum şi eu sunt al lui Hristos a.
2 Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile aşa cum vi le-am predat eu b.Altfel formulat: păstraţi tradiţiile aşa cum vi le-am transmis eu. Tradiţie (predanie): transmiterea mai întâi orală şi apoi scrisă a învăţăturilor doctrinare, morale şi liturgice, pe care Biserica le-a codificat apoi în canonul Noului Testament. În completare, vezi textul, şi mai explicit, de la 2 Tes 2, 15.Matei 28,18Şi apropiindu-Se Iisus, le-a grăit, zicând: „Datu-Mi-s'a toată puterea în cer şi pe pământ.
Ps 8:6 Dn 7:14 Mt 11:27 Lc 4:6 Lc 10:22 In 3:35 In 13:3 In 17:2 Ef 1:20-22 Flp 2:9-10 Evr 2:5 Evr 2:8 1Ptr 3:22 Ap 17:14 Ap 19:16 :
19 Drept aceea, mergeţi şi învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,
20 învăţându-le să păzească toate câte v'am poruncit Eu vouă. Şi iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin“.
Protestanţii cred că Biblia, şi numai Biblia, este sursa de adevăr pentru
biserica creştină. Am arătat în "Biserica şi Biblia" cum că această afirmaţie
este greşită. Rezultatul concentrării Protestanţilor pe Biblie este că aceştia au
respins tot ceea ce a crezut şi a practicat Biserica Creştină şi care nu se
găseşte în Biblie. Vorbim despre Sfânta Tradiţie sau Predania care a fost
lăsată Bisericii, dar care nu se întâmplă să fie scrisă în Biblie.
Cuvântul "Tradiţie" înseamnă ceva primit şi transmis de la o generaţie la alta.
Biblia spune că tradiţia este mijlocul cel mai potrivit de transmitere a
adevărului creştin.
Cuvântul grecesc pentru "tradiţie" este paradosis. Este derivat de la verbul
paradidomi, "a preda". În următoarele versete demonstrez modul în care
credinţa creştină primeşte adevărul prin tradiţie. Cuvintele greceşti vor fi în
paranteză pentru a vă arăta importanţa tradiţiei.
Sf. Pavel a primit revelaţia lui de la Iisus:
Fiindcă eu de la Domnul am primit ceea ce v'am predat (paredoca) şi vouă:
Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine… (1 Cor 11:
23)
Sf. Pavel spune creştinilor să rămână credincioşi celor primite de la el:
Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile
(paradoseis) aşa cum vi le-am predat (paredoca) eu. (1 Cor 11:2)
Sf. Pavel spune creştinilor că tradiţiile care trebuie păstrate sunt atât pe cale
orală cât şi în formă scrisă:
Astfel că, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile (paradoseis) pe care le-aţi
învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. (2 Tes 2:15)
Sf. Iuda descrie credinţa creştină ca fiind conservată prin tradiţie:
să vă scriu şi să vă îndemn ca să vă luptaţi pentru credinţa care odată
(paradotheise) pentru totdeauna le-a fost dată sfinţilor. (Iuda 1:3)
Chiar dacă Sf. Pavel şi Sf. Iuda descriu clar tradiţia ca mijloc de transmitere a
adevărului, Protestanţii, uneori, spun că însuşi Iisus crede că tradiţia nu este
bună, în următorul verset:
Şi le zicea: "Bun de tot!, voi aţi lepădat porunca lui Dumnezeu ca să vă ţineţi
datina (paradosin) voastră!" (Mc 7:9)
Evident că acest verset este de condamnare a tradiţiilor umane care sunt în
contradicţie cu voia lui Dumnezeu. Dar Protestanţii folosesc acest verset să
condamne toate tradiţiile care nu se pot găsi în Biblie.
Dar, Biblia însăşi descrie un caz în care Dumnezeu laudă pe un grup de
oameni pentru că ei au păstrat o tradiţie umană. Citim în Ieremia, că
Dumnezeu laudă un trib local pentru fidelitatea lor la o tradiţie creată de unul
din strămoşii lor:
De aceea, astfel grăieşte Domnul: De vreme ce fiii lui Ionadab - fiul lui Recab
- au ascultat de porunca tatălui lor, să facă adică ceea ce tatăl lor le-a
poruncit, (Ir 35:18)
Dumnezeu face un contrast între credincioşia acestor oameni şi propriul său
popor Israel. Dar el încheie lăudând pe deplin credincioşia lor la o tradiţie pur
umană şi chiar îi recompensează pentru asta:
Dintre fiii lui Ionadab - fiul lui Recab - nu va fi niciodată un om care să nu
stea înaintea feţei Mele, atât cât va fi pământul. (Ir 35:19)
Evident, atunci, că Dumnezeu nu este de loc împotriva tradiţiei. De fapt,
Biblia spune că adevărul creştin vine la noi prin tradiţii, atât scrise cât şi orale.
Sf. Ioan spune că Iisus ne-a învăţat multe lucruri care nu au fost scrise:
Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s'ar fi scris una
câte una, socotesc că lumea aceasta n'ar cuprinde cărţile ce s'ar fi scris. Amin.
(In 21:25)
Deci, Protestanţii au respins, din păcate, multe credinţe şi practici autentice
ale credinţei creştine deoarece au respins toate tradiţiile care nu au fost găsite
în Biblie.
Protestanţii cred că Biblia, şi numai Biblia, este sursa de adevăr pentru
biserica creştină. Am arătat în "Biserica şi Biblia" cum că această afirmaţie
este greşită. Rezultatul concentrării Protestanţilor pe Biblie este că aceştia au
respins tot ceea ce a crezut şi a practicat Biserica Creştină şi care nu se
găseşte în Biblie. Vorbim despre Sfânta Tradiţie sau Predania care a fost
lăsată Bisericii, dar care nu se întâmplă să fie scrisă în Biblie.
Cuvântul "Tradiţie" înseamnă ceva primit şi transmis de la o generaţie la alta.
Biblia spune că tradiţia este mijlocul cel mai potrivit de transmitere a
adevărului creştin.
Cuvântul grecesc pentru "tradiţie" este paradosis. Este derivat de la verbul
paradidomi, "a preda". În următoarele versete demonstrez modul în care
credinţa creştină primeşte adevărul prin tradiţie. Cuvintele greceşti vor fi în
paranteză pentru a vă arăta importanţa tradiţiei.
Sf. Pavel a primit revelaţia lui de la Iisus:
Fiindcă eu de la Domnul am primit ceea ce v'am predat (paredoca) şi vouă:
Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine… (1 Cor 11:
23)
Sf. Pavel spune creştinilor să rămână credincioşi celor primite de la el:
Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile
(paradoseis) aşa cum vi le-am predat (paredoca) eu. (1 Cor 11:2)
Sf. Pavel spune creştinilor că tradiţiile care trebuie păstrate sunt atât pe cale
orală cât şi în formă scrisă:
Astfel că, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile (paradoseis) pe care le-aţi
învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. (2 Tes 2:15)
Sf. Iuda descrie credinţa creştină ca fiind conservată prin tradiţie:
să vă scriu şi să vă îndemn ca să vă luptaţi pentru credinţa care odată
(paradotheise) pentru totdeauna le-a fost dată sfinţilor. (Iuda 1:3)
Chiar dacă Sf. Pavel şi Sf. Iuda descriu clar tradiţia ca mijloc de transmitere a
adevărului, Protestanţii, uneori, spun că însuşi Iisus crede că tradiţia nu este
bună, în următorul verset:
Şi le zicea: "Bun de tot!, voi aţi lepădat porunca lui Dumnezeu ca să vă ţineţi
datina (paradosin) voastră!" (Mc 7:9)
Evident că acest verset este de condamnare a tradiţiilor umane care sunt în
contradicţie cu voia lui Dumnezeu. Dar Protestanţii folosesc acest verset să
condamne toate tradiţiile care nu se pot găsi în Biblie.
Dar, Biblia însăşi descrie un caz în care Dumnezeu laudă pe un grup de
oameni pentru că ei au păstrat o tradiţie umană. Citim în Ieremia, că
Dumnezeu laudă un trib local pentru fidelitatea lor la o tradiţie creată de unul
din strămoşii lor:
De aceea, astfel grăieşte Domnul: De vreme ce fiii lui Ionadab - fiul lui Recab
- au ascultat de porunca tatălui lor, să facă adică ceea ce tatăl lor le-a
poruncit, (Ir 35:18)
Dumnezeu face un contrast între credincioşia acestor oameni şi propriul său
popor Israel. Dar el încheie lăudând pe deplin credincioşia lor la o tradiţie pur
umană şi chiar îi recompensează pentru asta:
Dintre fiii lui Ionadab - fiul lui Recab - nu va fi niciodată un om care să nu
stea înaintea feţei Mele, atât cât va fi pământul. (Ir 35:19)
Evident, atunci, că Dumnezeu nu este de loc împotriva tradiţiei. De fapt,
Biblia spune că adevărul creştin vine la noi prin tradiţii, atât scrise cât şi orale.
Sf. Ioan spune că Iisus ne-a învăţat multe lucruri care nu au fost scrise:
Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s'ar fi scris una
câte una, socotesc că lumea aceasta n'ar cuprinde cărţile ce s'ar fi scris. Amin.
(In 21:25)
Deci, Protestanţii au respins, din păcate, multe credinţe şi practici autentice
ale credinţei creştine deoarece au respins toate tradiţiile care nu au fost găsite
în Biblie.
Sectarul: Ce este Sfânta Traditie, pe care voi, ortodocsii, o socotiti al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o puneti în egalitate cu dumnezeiasca Scriptură?
Preotul: Sfânta Traditie sau Sfânta Predanie este învătătu- ra dată de Dumnezeu prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca si Sfânta Scriptura, Sfânta Traditie cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viata Bisericii în Duhul Sfânt si curentul viu al vietii Bisericii, fiind al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si, ca atare, având aceeasi autoritate ca si Sfânta Scriptură.
De la Adam si până la Avraam au trecut 3387 de ani(Hronograful de la Neamt), si cu 430 de ani cât au stat israelitii robi în Egipt (Gal. cap. 3), fac 3817 ani. In acesti ani, nici Sfânta Scriptură nu a fost si nici sâmbăta nu s-a tinut ca sarbatoare de vreun popor. Timp de atâtea mii de ani, oamenii cei credinciosi si alesi ai lui Dumnezeu s-au povătuit pe calea mântuirii numai prin Sfânta Traditie, adica după învătătura despre Dumnezeu însusită prin viu grai; si numai vreme de 1700 de ani - cât a fost de la Moise pâna la venirea Domnului - s-au călăuzit si de Sfânta Scripturâ a Vechiului Testament.
Dupa cum mai înainte de a se scrie cartile Vechiului Testament lumea s-a povatuit la cunoasterea lui Dumnezeu si la calea mântuirii numai prin Sfânta Traditie (predania prin viu grai), tot astfel, mai înainte de a se scrie cartile Noului Testament, Sfânta Traditie a fost dreptarul după care primii crestini s-au povătuit la calea mântuirii. Primul care a semănat învătăturile Noului Testament prin viu grai în urechile oamenilor a fost însusi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care, trei ani si jumătate cât a vestit Evanghelia Sa, nu a scris nimic, ci neîncetat în această vreme a învătat poporul. Iar dupa ce Si-a împlinit ascultarea către Parintele Său, pe apostolii Săi nu i-a trimis să scrie, ci să propovaduiasca la toată lumea Evanghelia, spunându-le: Drept aceea, mergând, învătati toate neamurile, botezându-le în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, învătându-le sa pazeasca toate câte v-am poruncit voua. Si iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, pâna la sfârsitul veacului. Amin, (Matei 28, 19-20).
Din ziua întemeierii ei, anul 33 d.Hr., si până în anul 44 d.Hr., când Sfântul Matei a scris prima Evanghelie, Biserica s-a condus făra Scriptura Noului Testament, s-a condus prin Sfânta Traditie, din care o parte va fi consemnată mai târziu în scris. De asemenea, au fost multe scrieri despre care s-a pretins că sunt inspirate si scrise de Sfintii Apostoli, dar Biserica a fost aceea care le-a admis, le-a recunoscut sau nu ca fiind inspirate, deoarece ea trăia adevărul Evangheliei mai înainte ca el să fi fost scris, îl traia prin Traditie.
Asadar, iată ce este Sfânta Traditie: izvorul si rădăcina ambelor Testamente - al celui Vechi si al celui Nou - si de aceea noi o numim al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o socotim ca având aceeasi autoritate si însemnătate ca si Sfânta Scriptură.
Toate revelatiile dumnezeiesti se vad lamurit de la facerea lumii, cand te uiti cu luare aminte la lucrarile facute de El. . Iov 38,1-41;39,1-30.Ps.103(104),1-32.Rom.1,19-20. Domnul Dumnezeu a sadit in om Duhul cel Sfant, prin care ii descopera totdeauna voia Sa. Asa se explica faptul ca vedem pe Cain sip e Abel aducand jerfa lui Dumnezeu, ca multumire, desi nu li se daduse porunca scrisa cu privire la aceasta. Fac.4,3-5. Enoh a cunoscut bine voia Domnului fara cuvant scris(scriptura). Fac.5,22-24. Noe asemenea, a umblat cu Dumnezeu si I s-a descoperit sfarsitul lumii fara ca sa mearga cu biblia sub brat caci nici nu era scriptura scrisa pe atunci. . Fac.6,1-22. Multe invataturi, primate de la Dumnezeu, s-au pastrat prin viu grai, din neam in neam. Fac.17,7-13;18,17-19.
Pe vremea patriarhilor nu se scrisese nimic, ci abia dupa eliberarea poporului evreu din robia Egiptului, Moise a primit ordin sa scrie. Exod.24,4-7.Deut.31,9.Apoi au urmat profetii, care primeau prin revelatie si apoi scriau Ier.30,2;36,227-28. Cand a venit Domnul Iisu Hristos a propovaduit prin viu grai;El nu a scris . Mat.4,17.Ioan 12,49. Sfintilor Apostoli le-a poruncit sa propovaduiasca . Mat.10,7;28,20. Domnul Iisus Hristos nu a dat toata invatatura amanuntit,dar a comunicat-o in urma,prin Duhul Sfant. Ioan 16,12-15. Sfintii Apostoli au primit prin Duhul Sfant multe taine si porunci. Fapte 1,1-3;15,1,28. Ei nu le-au scris toate, dar invatau prin viu grai,amanuntit. Ioan 20,30-31;21,25.2Ioan12;3Ioan 13-14. Sfantul ap.Pavel a invatat prin viu grai 3 ani, noapte si zi, cu multe lacrimi, dar a scris efesenilor numai 6 capitole ;tot asa galatenilor, aducandu-le aminte de invataturile ce le daduse. Fapte 20,17-31, Ef.1,15-16;3,1-3.Gal.1,6-12. A mai scris si corintenilor, in care le aducea laude ca tin invataturile(predaniile) intocmai, si le spunea ca vine la ei spre a randui toate.1 Cor.11,2,34. Sf.ap.au poruncit crestinilor sa implineasca tot ceea ce au invatat si au vazut la ei, fie prin viu grai, fie prin scris. Filip.4,9.2Tes.2,15;3,6. <
Sf.Ap.Ioan le scrie crestinilor san u primeasca alta invatatura, pt. ca unii cauta sa-I rataceasca.1Ioan 2,24-26. Multe scrisori(epistole) s-au pierdut si de aceea este de trebuinta predania(traditia), ca san u lasam ceva neamplinit.1Cor.5,9.3Ioan9.Col.4,16. Deci , multe se pastreaza in Biserica, mai ales prin practica, nescrise. 1Cor.16,1-2. 1Tim.6,20-21. Din toate dovezile citate pana acum reiese lamurit ca insasi Biblia ne oblige sa tinem cu sfintenie toata invatatura-predania Bisericii, fie scrisa, fie nescrisa(in biblie).Iuda 1,3. Rom.16,17-18.
Deci san u ne miram cand citim in Biblie, darn u gasim explicatii pe larg, deoarece Insusi Domnul Iisus Hristos a lamurit ca a adus numai samanta, nu insusi copacul cu ramurile, frunzele si florile lui. Mat.13,31-32.
Domnul Iisus Hristos a fagaduit ca nu va fi lipsita Biserica de apostoli(invatatori,povatuitori) care sa invete pana la sfarsitul veacurilor. Cine nu asculta de Biserica sa-l socotim pagan si vames. Mat.28,20;18,17…. Va asezati la picioarele ereticilor de pastori aparuti la 1900 toamna participand la casele lor de adunatura si nu La Biserica lui Hristos pastratoare a adevarului.1 Timotei Cap.3 vs.15 si 16; v.15. Ca să ştii, dacă zăbovesc, cum trebuie să petreci în casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stâlp şi temelie a adevărului.
16. Şi cu adevărat, mare este taina dreptei credinţe: Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă. Aceasta fratilor este B.O.! V-a dat ratiune Bunul Dumnezeu dar o folositi prost si in slujba celui rau. Cat despre spalarea creierelor, este la ea acasa la secte...iar voi cu voie si fara voie deveniti manipulatori relationari...Ratiune are si dracu si este mai ascutita decat a noastra ca este duh dar la ce folos.....Voi credeti ca facerea lumii si biblia a fost dupa Luther sec.XV , de numai tineti cont de nimeni si nimic si ca Biblia atunci a aparut cazand din cer ? Va inselati!Aici in Biserica este mantuirea si nu in afara ei prin razvratire si pseudo-adevaruri propovaduite de pseudo-hristosi unde esteinselare-erezie-ratacire ci Adevarul este in Ortodoxie caci cap B.O. este Hristos Dumnezeu iar ea Biserica este mireasa LUI.http://www.trilulilu.ro/video-film/icoanele-au-existat-in-biserica-crestina-inca-din
• Evanghelia după Ioan Alt temei scripturistic pt. Sf.Predanie si continuitatea revelatiei prin Sfinti in Sf.Biserica pri Sf.Duh.
[ Cap. 16 ] , 12 Încă multe am a vă spune, dar nu le puteţi purta acum.
1Co 3:1 Evr 5:11
13 Dar când va veni Acela, Duhul Adevărului, El vă va călăuzi întru tot adevărul c; că nu de la Sine va grăi, ci cele ce va auzi va grăi şi pe cele viitoare vi le va vesti.
14 Acela Mă va slăvi, pentru că dintru al Meu va lua şi vă va vesti.
Duhul Sfânt nu conduce la sau un adevăr exterior, ci în interiorul adevărului deja revelat prin Iisus Hristos. Revelaţia însă e incompletă, din cauza neputinţei omeneşti de „a purta“ adevărul divin în întregime şi dintr'odată; ea se va desăvârşi treptat şi în timp, prin lucrarea Sfântului Duh în Biserică. Text fundamental pentru instituirea Sfintei Tradiţii (Sinoade Ecumenice, opera Sfinţilor Părinţi).Interpretarea Scripturii este o activitate pe care trebuie sa o facem cu grija si mai ales cu umilinta. Apostolul Petru ne avertizeaza cu privire la interpretarile usuratice ale Scripturii:
.. cum v-a scris si prea iubitul nostru frate Pavel, dupa întelepciunea data lui, ca si în toate epistolele lui, când vorbeste despre lucrurile acestea. În ele Sunt unele lucruri grele de înteles pe care cei nestiutori si nestatornici le rastalmacesc ca si pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor. (2 Petru 3:15, 16)Ioan cap.21,25Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s'ar fi scris una câte una, socotesc că lumea aceasta n'ar cuprinde cărţile ce s'ar fi scris. Amin.
In 20:30.....În concluzie, trebuie menţionat din nou că Biblia contrazice principiul Sola Scriptura, vădindu-l a fi o învăţătură falsă:„Aceasta ştiind mai dinainte că nici o proorocie a Scripturii nu se tâlcuieşte după socotinţa fiecăruia” (II Petru 1, 20).În 2 Tesaloniceni 2: 15, citim,
15 Astfel că, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile pe care le-aţi învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră h.Despre tradiţia orală şi scrisă a Bisericii vezi nota de la 1 Co 11, 2.1 Fiţi următori ai mei, aşa cum şi eu sunt al lui Hristos a.
2 Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile aşa cum vi le-am predat eu b.Altfel formulat: păstraţi tradiţiile aşa cum vi le-am transmis eu. Tradiţie (predanie): transmiterea mai întâi orală şi apoi scrisă a învăţăturilor doctrinare, morale şi liturgice, pe care Biserica le-a codificat apoi în canonul Noului Testament. În completare, vezi textul, şi mai explicit, de la 2 Tes 2, 15.Matei 28,18Şi apropiindu-Se Iisus, le-a grăit, zicând: „Datu-Mi-s'a toată puterea în cer şi pe pământ.
Ps 8:6 Dn 7:14 Mt 11:27 Lc 4:6 Lc 10:22 In 3:35 In 13:3 In 17:2 Ef 1:20-22 Flp 2:9-10 Evr 2:5 Evr 2:8 1Ptr 3:22 Ap 17:14 Ap 19:16 :
19 Drept aceea, mergeţi şi învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,
20 învăţându-le să păzească toate câte v'am poruncit Eu vouă. Şi iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin“.
Protestanţii cred că Biblia, şi numai Biblia, este sursa de adevăr pentru
biserica creştină. Am arătat în "Biserica şi Biblia" cum că această afirmaţie
este greşită. Rezultatul concentrării Protestanţilor pe Biblie este că aceştia au
respins tot ceea ce a crezut şi a practicat Biserica Creştină şi care nu se
găseşte în Biblie. Vorbim despre Sfânta Tradiţie sau Predania care a fost
lăsată Bisericii, dar care nu se întâmplă să fie scrisă în Biblie.
Cuvântul "Tradiţie" înseamnă ceva primit şi transmis de la o generaţie la alta.
Biblia spune că tradiţia este mijlocul cel mai potrivit de transmitere a
adevărului creştin.
Cuvântul grecesc pentru "tradiţie" este paradosis. Este derivat de la verbul
paradidomi, "a preda". În următoarele versete demonstrez modul în care
credinţa creştină primeşte adevărul prin tradiţie. Cuvintele greceşti vor fi în
paranteză pentru a vă arăta importanţa tradiţiei.
Sf. Pavel a primit revelaţia lui de la Iisus:
Fiindcă eu de la Domnul am primit ceea ce v'am predat (paredoca) şi vouă:
Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine… (1 Cor 11:
23)
Sf. Pavel spune creştinilor să rămână credincioşi celor primite de la el:
Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile
(paradoseis) aşa cum vi le-am predat (paredoca) eu. (1 Cor 11:2)
Sf. Pavel spune creştinilor că tradiţiile care trebuie păstrate sunt atât pe cale
orală cât şi în formă scrisă:
Astfel că, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile (paradoseis) pe care le-aţi
învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. (2 Tes 2:15)
Sf. Iuda descrie credinţa creştină ca fiind conservată prin tradiţie:
să vă scriu şi să vă îndemn ca să vă luptaţi pentru credinţa care odată
(paradotheise) pentru totdeauna le-a fost dată sfinţilor. (Iuda 1:3)
Chiar dacă Sf. Pavel şi Sf. Iuda descriu clar tradiţia ca mijloc de transmitere a
adevărului, Protestanţii, uneori, spun că însuşi Iisus crede că tradiţia nu este
bună, în următorul verset:
Şi le zicea: "Bun de tot!, voi aţi lepădat porunca lui Dumnezeu ca să vă ţineţi
datina (paradosin) voastră!" (Mc 7:9)
Evident că acest verset este de condamnare a tradiţiilor umane care sunt în
contradicţie cu voia lui Dumnezeu. Dar Protestanţii folosesc acest verset să
condamne toate tradiţiile care nu se pot găsi în Biblie.
Dar, Biblia însăşi descrie un caz în care Dumnezeu laudă pe un grup de
oameni pentru că ei au păstrat o tradiţie umană. Citim în Ieremia, că
Dumnezeu laudă un trib local pentru fidelitatea lor la o tradiţie creată de unul
din strămoşii lor:
De aceea, astfel grăieşte Domnul: De vreme ce fiii lui Ionadab - fiul lui Recab
- au ascultat de porunca tatălui lor, să facă adică ceea ce tatăl lor le-a
poruncit, (Ir 35:18)
Dumnezeu face un contrast între credincioşia acestor oameni şi propriul său
popor Israel. Dar el încheie lăudând pe deplin credincioşia lor la o tradiţie pur
umană şi chiar îi recompensează pentru asta:
Dintre fiii lui Ionadab - fiul lui Recab - nu va fi niciodată un om care să nu
stea înaintea feţei Mele, atât cât va fi pământul. (Ir 35:19)
Evident, atunci, că Dumnezeu nu este de loc împotriva tradiţiei. De fapt,
Biblia spune că adevărul creştin vine la noi prin tradiţii, atât scrise cât şi orale.
Sf. Ioan spune că Iisus ne-a învăţat multe lucruri care nu au fost scrise:
Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s'ar fi scris una
câte una, socotesc că lumea aceasta n'ar cuprinde cărţile ce s'ar fi scris. Amin.
(In 21:25)
Deci, Protestanţii au respins, din păcate, multe credinţe şi practici autentice
ale credinţei creştine deoarece au respins toate tradiţiile care nu au fost găsite
în Biblie.
Protestanţii cred că Biblia, şi numai Biblia, este sursa de adevăr pentru
biserica creştină. Am arătat în "Biserica şi Biblia" cum că această afirmaţie
este greşită. Rezultatul concentrării Protestanţilor pe Biblie este că aceştia au
respins tot ceea ce a crezut şi a practicat Biserica Creştină şi care nu se
găseşte în Biblie. Vorbim despre Sfânta Tradiţie sau Predania care a fost
lăsată Bisericii, dar care nu se întâmplă să fie scrisă în Biblie.
Cuvântul "Tradiţie" înseamnă ceva primit şi transmis de la o generaţie la alta.
Biblia spune că tradiţia este mijlocul cel mai potrivit de transmitere a
adevărului creştin.
Cuvântul grecesc pentru "tradiţie" este paradosis. Este derivat de la verbul
paradidomi, "a preda". În următoarele versete demonstrez modul în care
credinţa creştină primeşte adevărul prin tradiţie. Cuvintele greceşti vor fi în
paranteză pentru a vă arăta importanţa tradiţiei.
Sf. Pavel a primit revelaţia lui de la Iisus:
Fiindcă eu de la Domnul am primit ceea ce v'am predat (paredoca) şi vouă:
Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine… (1 Cor 11:
23)
Sf. Pavel spune creştinilor să rămână credincioşi celor primite de la el:
Fraţilor, vă laud că'ntru toate vă aduceţi aminte de mine şi păstraţi predaniile
(paradoseis) aşa cum vi le-am predat (paredoca) eu. (1 Cor 11:2)
Sf. Pavel spune creştinilor că tradiţiile care trebuie păstrate sunt atât pe cale
orală cât şi în formă scrisă:
Astfel că, fraţilor, staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile (paradoseis) pe care le-aţi
învăţat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră. (2 Tes 2:15)
Sf. Iuda descrie credinţa creştină ca fiind conservată prin tradiţie:
să vă scriu şi să vă îndemn ca să vă luptaţi pentru credinţa care odată
(paradotheise) pentru totdeauna le-a fost dată sfinţilor. (Iuda 1:3)
Chiar dacă Sf. Pavel şi Sf. Iuda descriu clar tradiţia ca mijloc de transmitere a
adevărului, Protestanţii, uneori, spun că însuşi Iisus crede că tradiţia nu este
bună, în următorul verset:
Şi le zicea: "Bun de tot!, voi aţi lepădat porunca lui Dumnezeu ca să vă ţineţi
datina (paradosin) voastră!" (Mc 7:9)
Evident că acest verset este de condamnare a tradiţiilor umane care sunt în
contradicţie cu voia lui Dumnezeu. Dar Protestanţii folosesc acest verset să
condamne toate tradiţiile care nu se pot găsi în Biblie.
Dar, Biblia însăşi descrie un caz în care Dumnezeu laudă pe un grup de
oameni pentru că ei au păstrat o tradiţie umană. Citim în Ieremia, că
Dumnezeu laudă un trib local pentru fidelitatea lor la o tradiţie creată de unul
din strămoşii lor:
De aceea, astfel grăieşte Domnul: De vreme ce fiii lui Ionadab - fiul lui Recab
- au ascultat de porunca tatălui lor, să facă adică ceea ce tatăl lor le-a
poruncit, (Ir 35:18)
Dumnezeu face un contrast între credincioşia acestor oameni şi propriul său
popor Israel. Dar el încheie lăudând pe deplin credincioşia lor la o tradiţie pur
umană şi chiar îi recompensează pentru asta:
Dintre fiii lui Ionadab - fiul lui Recab - nu va fi niciodată un om care să nu
stea înaintea feţei Mele, atât cât va fi pământul. (Ir 35:19)
Evident, atunci, că Dumnezeu nu este de loc împotriva tradiţiei. De fapt,
Biblia spune că adevărul creştin vine la noi prin tradiţii, atât scrise cât şi orale.
Sf. Ioan spune că Iisus ne-a învăţat multe lucruri care nu au fost scrise:
Sunt încă şi multe altele pe care le-a făcut Iisus, care, dacă s'ar fi scris una
câte una, socotesc că lumea aceasta n'ar cuprinde cărţile ce s'ar fi scris. Amin.
(In 21:25)
Deci, Protestanţii au respins, din păcate, multe credinţe şi practici autentice
ale credinţei creştine deoarece au respins toate tradiţiile care nu au fost găsite
în Biblie.
Sectarul: Ce este Sfânta Traditie, pe care voi, ortodocsii, o socotiti al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o puneti în egalitate cu dumnezeiasca Scriptură?
Preotul: Sfânta Traditie sau Sfânta Predanie este învătătu- ra dată de Dumnezeu prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca si Sfânta Scriptura, Sfânta Traditie cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viata Bisericii în Duhul Sfânt si curentul viu al vietii Bisericii, fiind al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si, ca atare, având aceeasi autoritate ca si Sfânta Scriptură.
De la Adam si până la Avraam au trecut 3387 de ani(Hronograful de la Neamt), si cu 430 de ani cât au stat israelitii robi în Egipt (Gal. cap. 3), fac 3817 ani. In acesti ani, nici Sfânta Scriptură nu a fost si nici sâmbăta nu s-a tinut ca sarbatoare de vreun popor. Timp de atâtea mii de ani, oamenii cei credinciosi si alesi ai lui Dumnezeu s-au povătuit pe calea mântuirii numai prin Sfânta Traditie, adica după învătătura despre Dumnezeu însusită prin viu grai; si numai vreme de 1700 de ani - cât a fost de la Moise pâna la venirea Domnului - s-au călăuzit si de Sfânta Scripturâ a Vechiului Testament.
Dupa cum mai înainte de a se scrie cartile Vechiului Testament lumea s-a povatuit la cunoasterea lui Dumnezeu si la calea mântuirii numai prin Sfânta Traditie (predania prin viu grai), tot astfel, mai înainte de a se scrie cartile Noului Testament, Sfânta Traditie a fost dreptarul după care primii crestini s-au povătuit la calea mântuirii. Primul care a semănat învătăturile Noului Testament prin viu grai în urechile oamenilor a fost însusi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care, trei ani si jumătate cât a vestit Evanghelia Sa, nu a scris nimic, ci neîncetat în această vreme a învătat poporul. Iar dupa ce Si-a împlinit ascultarea către Parintele Său, pe apostolii Săi nu i-a trimis să scrie, ci să propovaduiasca la toată lumea Evanghelia, spunându-le: Drept aceea, mergând, învătati toate neamurile, botezându-le în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh, învătându-le sa pazeasca toate câte v-am poruncit voua. Si iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, pâna la sfârsitul veacului. Amin, (Matei 28, 19-20).
Din ziua întemeierii ei, anul 33 d.Hr., si până în anul 44 d.Hr., când Sfântul Matei a scris prima Evanghelie, Biserica s-a condus făra Scriptura Noului Testament, s-a condus prin Sfânta Traditie, din care o parte va fi consemnată mai târziu în scris. De asemenea, au fost multe scrieri despre care s-a pretins că sunt inspirate si scrise de Sfintii Apostoli, dar Biserica a fost aceea care le-a admis, le-a recunoscut sau nu ca fiind inspirate, deoarece ea trăia adevărul Evangheliei mai înainte ca el să fi fost scris, îl traia prin Traditie.
Asadar, iată ce este Sfânta Traditie: izvorul si rădăcina ambelor Testamente - al celui Vechi si al celui Nou - si de aceea noi o numim al doilea izvor al descoperirii dumnezeiesti si o socotim ca având aceeasi autoritate si însemnătate ca si Sfânta Scriptură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu